Sunt între două punţi. Să ţin cu el sau să nu ţin cu el. Este o adevărată legendă însă ca toate legendele au tendinţa de a supăra prin succesele consecutive. Devine aberant, frustrans şi chiar enervant. Ne plac recordurile însă detestăm recordmani. Dacă încă vă mai gândiţi despre cine e vorba nu săriţi peste rânduri ca să aflaţi dar vă pot spune că nu e vorba de Michael şi nici Federer. Ştiu cât de încurcat eram când ţineam cu Michael Schumacher şi avea deja bătute recorduri după recorduri şi parcă vroiam să mai dărâme câteva pentru că simţeam nevoia ca istoria să se lege de mine, să simt că am trăit în nişte vremuri de legendă însă pe de cealaltă parte mă săturasem numai de el pentru că părea că numai el e pilor şi restul şoferi de duminică. Ulterior am stat şi m-am gândit că dacă el bate toate recordurile eu, fiind doar un adolescent, nu voi fi fost cumva văduvit de realizări excepţionale pentru restul vieţii mele, adică se va mai ridica cineva vreodată la valoarea lui pe care să am plăcerea să-l mai văd pe timpul vieţii mele ? Aşa e şi cu cel despre care cred că este o legendă, este un personaj demn de urmat, un caracter puternic şi da, cred că v-aţi prins, e vorba despre Lance Armstrong. El e omul care a reuşit să depăşească un record al altei legende a ciclismului, Miguel Indurain, care a câştigat turul Franţei de 5 ori consecutiv faţă de cele 7 ale lui Lance. Din ’99 în ’05 a fost singurul care a câştigat tricoul galben şi probabil că l-ar fi câştigat şi în continuare, dacă nu s-ar fi retras, de cel puţin 2-3 ori. În 2008 s-a hotărât să revină în turul Franţei iar anul acesta avem ocazia să-l vedem din nou în tur. Tocmai aici intervine nehotărârea, să ţin cu cel al cărui fan sunt încă din 99 sau… ? Oricum, o să urmăres cu interes turul Franţei.
